Cătina albă, cunoscută īn unele părți și sub numele de cătină de rāu sau simplu cătină (nume științific Hippophaë rhamnoides L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse.
Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar și ca plantă ornamentală. Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decat măcesul și de 10 ori mai mult decat citricele. În fructele coapte conținutul depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloza, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc.
Întrebuințări
Se întrebuințează numai fructele mature (Fructus Hippophaë) atât în stare proaspătă, cât și uscată; se recoltează imediat după coacerea lor și până la lăsarea primului ger; în stare crudă au gust acru-astringent. Principii active : vitaminele B1, B2, C, PP, carotenoide, acid folic. Acțiune farmacologică : tonifiant general, datorită complexului vitaminic pe care-l conține.
Fructele de cătină sunt utilizate atât în scopuri terapeutice în hipo- și avitaminoze, în anemie și convalescență, cât și în scopuri alimentare sub formă de sucuri, siropuri, marmeladă etc. Se poate utiliza și infuzia 2-3%, folosind 2-3 ceaiuri pe zi.
Datorită compoziției și prezenței vitaminelor, fructele de cătină se utilizează în prevenirea răcelilor. Infuzia de cătină este recunoscută în principal pentru efectul său asupra bolilor de ficat și lipsei de vitamine în organism. Dacă în infuzia de cătină se adaugă și câteva fructe de măceș va rezulta un ceai vitaminizant.
Vinul de cătina poate fi considerat un remediu natural, deoarece ajută organismul vitaminizandu-l, având în același timp și o acțiune tonică.
Uz intern
Catina sub forma de ulei (uleiul de catina) este benefic in afectiuni precum ulcerul gastric si duodenal, diaree, reumatism, afectiuni neuroendocrinologice, circulatorii si hepatice. El mai este folosit si in alcoolism, stres, astenie, anemie, coronariene, hipertensiune, gingivite. Un efect demn de luat in seama il are si asupra depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor, afectiunilor bucale, faringitei, raguselii, gripei, racelii, intoxicatiilor si leucemiei.
Catina este considerata un bun antiinflamator, cicatrizant, antibiotic, astringent, anticancerigen. Ea este indicata si pentru tratarea afectiunilor ficatului, splinei si rinichilor.
Catina este folosita sub forma de ulei si pentru afectiuni oftalmologice (miopie, hipermetropie, glaucom, cataracta), urticarie, alergii, dermatoze, imunitate scazuta, ulcere cutanate, eczeme, acnee, escare, hemoroizi, psoriazis si arsuri solare. Catina este un bun sudorific si mai este folosita si in tratarea anumitor afectiuni ginecologice.
Poate fi folosita in curele de slabire deoarece inhiba pofta de mancare, dar in acelasi timp vitaminizeaza organismul.
Uleiul de catina tine sub control nivelul colesterolului.
Trebuie stiut ca proprietatile antiinflamatoare, cicatrizante si antibiotice sunt detinute si de scoarta arbustului de catina.
Catina ajuta la pastrarea tineretii
Catina sau mai bine zic, mugurii de catina sub forma de tinctura sunt un excelent remediu impotriva procesului de imbatranire.
Mugurii de catina au, se pare, si un efect afrodisiac.
Catina, cu fruct dulce-actrisor, poate fi consumata in stare pura sau in amestec cu miere, in principal. Mai poate fi folosita la prepararea ceaiului, prajituri, etc.
Dimineata pe stomacul gol o lingurita de catina cu miere va face minuni pentru organismul tau. Daca pretul unui kilogram de catina vi se va parea mare incercati sa curatati macar o ramurica de fructele de catina si va veti lamuri de ce are un pret mai ridicat.
Fructele de catina pot fi consumate sub forma de suc, gem, sirop sau vin. Pentru a obtine sucul de catina, fructele proaspete se storc printr-o presa de struguri sau se dau printr-o sita inoxidabila.
Sucul de catina se pastreaza mult timp la temperatura camerei, datorita peliculei care se formeaza la suprafata lui si care impiedica acrirea acestuia. Fructele de catina se utilizeaza in hipo si avitaminoza, anemie, arterite, reumatism, arterioscleroza, diaree, infectii oculare, tuberculoza, Parkinson, urticarie, ulcer, hepatita cronica si epidemica, ciroza
Retete cu catina
Sirop de catina
1 litru suc de catina obtinut din 2 kilograme de catina data prin storcatorul de rosii; 1,5kilograme de zahar sau 1 litru de miere de albine.
Sucul obtinut se pune cu zaharul sau mierea intr-un vas si se amesteca de 4-5 ori pe zi (timp de 3-4 zile) pana se topeste zaharul. (gustos.ro)
Dulceata de catina:
Ingrediente 3 cani fructe de catina, 2 cani zahar, 1 pachet cu gelfix clasic, 50 ml apa, 1 lingura zeama de lamaie, 1 plic zahar vanilinat.
Mod de preparare:
Fructele de catina se spala si se amesteca cu apa, 2 linguri cu zahar si
praful de gelfix. Se pun pe foc si cand totul incepe sa fiarba se
adauga restul cantitatii de zahar, zeama de lamaie, zaharul vanilinat si
se amesteca bine. Din momentul in care incepe sa fiarba din nou, se mai
lasa 5 minute si se opreste focul. Dulceata se pune fierbinte in
borcanele spalate, sterilizate si uscate.
Ulei de catina
Ingrediente 150 g fructe proaspete de cătină mărunţite
150 ml ulei de floarea-soarelui
Mod de preparare:
Adaugă 150 ml ulei de floarea-soarelui peste 150 g fructe proaspete de
cătină mărunţite. Ţine vasul la temperatura camerei timp de trei
săptămâni şi agită-l de câteva ori pe zi. După acest interval, zdrobeşte
boabele şi pune-le din nou în ulei.
Lasă-le încă două zile la lumină şi la căldură. Apoi transferă cu grijă
într-un vas de sticla partea limpede care se află deasupra uleiului.
Este indicat să le depozitezi în locuri răcoroase si ferite de lumină.
Vin de cătină cu măceşe
Ingrediente: 1 kg fructe de cătină, 200 g măceşe, 1,7 kg miere, 150 ml drojdie de vin, 5 litri apă fiartă şi răcită.
Mod de preparare: fructele de cătină, recoltate între 20 august-20 septembrie, se strivesc, se pun în borcan odată cu măceşele, recoltate în aceeaşi perioadă, bine marunţite, se adaugă apa amestecată cu mierea de albine şi drojdia de vin, se astupă bine şi se lasă la macerat 18-20 zile, la temperatura camerei. Când s-a oprit din fermentaţie, se pune în sticle.
Se administrează câte 1 păhărel dimineaţa şi la prânz, pentru stimularea poftei de mâncare. Este un bun vitaminizant. Nu se consumă după ora 14.00, fiind mai excitant decât cafeaua.
Ingrediente: 1 kg fructe de cătină, 200 g măceşe, 1,7 kg miere, 150 ml drojdie de vin, 5 litri apă fiartă şi răcită.
Mod de preparare: fructele de cătină, recoltate între 20 august-20 septembrie, se strivesc, se pun în borcan odată cu măceşele, recoltate în aceeaşi perioadă, bine marunţite, se adaugă apa amestecată cu mierea de albine şi drojdia de vin, se astupă bine şi se lasă la macerat 18-20 zile, la temperatura camerei. Când s-a oprit din fermentaţie, se pune în sticle.
Se administrează câte 1 păhărel dimineaţa şi la prânz, pentru stimularea poftei de mâncare. Este un bun vitaminizant. Nu se consumă după ora 14.00, fiind mai excitant decât cafeaua.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu